sâmbătă, 23 octombrie 2010

Drumul bicicletei 11 (Titan - Pantelimon)

O alta editie la care din pacate nu am reusit sa ajung, culmea a fost editia cu cei mai multi participanti de pana acum. Din cate am inteles au fost prezenti ~ 42 de oameni la startul acestei ture.

Traseul a fost creat de Alexandru si Catalin-Andrei, gazdele acestei editii.

Cum nu am putut fi prezent, o sa redau mai jos o parte din descrierea facuta de Gabriel pe blogul sau, care de altfel a scris foarte frumos despre acest eveniment:


- Ce ai acolo? întrebă un copil pe celălalt.
- Bomboane... răspunse cel cu punga de hârtie.
- Vreau şi eu una!
- De care vrei? Am cu gust de mentă, de mere... de caise... de căpşuni...
- ...uite pe aia ca castana o vreau!
- Poftim!... Dar să îmi spui ce gust are! zise copilul cu punga de hârtie în mână.
- ..mda! ...bine...! e foarte bună! ...mmm... cred că are gust de... mmm... catifea...
N.A.: în accepţiunea acelui copil, catifea echivalent cafea şi este un superlativ. (pasaj din pseudonote autobiografice...)
Dacă m-aţi întreba acum, ce cred despre acest eveniment, despre această ieşire, răspunsul meu ar fi ca al acelui copil: are gust de catifea!
După ce am terminat serviciul, a trebuit să mai aştept un pic pe la birou pentru a trece timpul să o iau din loc spre metrou Titan...ştiţi voi! Pentru întâlnirea drumeţilor bicicletei!
Până când am primit apelul de la Vali, nu eram convins că vreau să plec iar la tura prin cartiere. Parcă şi începea să plouă... parcă îmi pierise cheful... parcă nu prea mai îmi venea să iau iar pelerina galbenă pe mine pentru a mă proteja de stropii reci de ploaie de toamnă... una peste alta, parcă mi-era lene să plec la încă o pedală... Telefonul lui Vali, m-a ridicat un pic şi mi-am zis:
- Dacă e să fie bine, să mă simt bine, hai! Dacă nu o să iasă bine şi nu mă simt bine, îi las pe băieţi şi plec! Exact acolo unde mă prinde...
La 7.40 m-am întâlnit cu Vali la Lizeanu, apoi am zbughit-o către ieşirea de metrou de la parcul IOR, din intersecţie. Am intrat pe după blocurile gri de pe Ştefan cel Mare spre Bucur, apoi pe Maşina de Pâine şi prin gang am ieşit la trecerea de pietoni. Am trecut prin kau-land în drum spre Electronicii, apoi la barieră am mers prin stânga pe offroad spre Pantelimon. De acolo, am luat-o prin spatele blocurilor şi am ieşit pe Socului care ne-a scos tocmai unde aveam nevoie în aproape 20 de minute.
Când am ajuns, erau maxim 15 biciclete. Cît am stat acolo, a început ploaia şi mă gândeam ce rău am făcut că am plecat de la birou spre drumul bicicletei... "...mai bine mă duceam direct acasă!..."
Era o ploaie, sau mai bine zis un ]nceput de ploaie, cam rece şi cu bobiţe mici, reci şi repezi. Pe vremea asta, întotdeauna ţin la mine în rucsac, o pelerină de ploaie galbenă, foarte subţire, cu glugă şi de formă relativ pătrată. Nu e de cine ştie ce calitate, dar mă scoate din ploaie! Aşa că scot pelerina, o îmbrac, mai vorbesc cu diverşi despre nimicuri mărunte, mai număr bicicletele, mai ascult muzică de la formaţia care îşi pusese difuzoarele în golul din faţa intrării de la metrou şi se face ora plecării...
La ultima numărătoare înainte de plecare, mie mi-au ieşit 39 de biciclete, iar altora 41. Cum am plecat mă gândeam să mă fac nevăzut prin parc fără să le spun şi celorlalţi şi să o tund spre casă... Dar, traseul includea şi turul parcului IOR.
IOR: parcul care îmi aducea aminte de copilăria mică... Parcul în care eu am „deschis ochii”, în care am văzut că pot să fac ceva şi singur. Parcul în care am plecat singur de acasă, la şase ani, şi m-am jucat nestingherit de părinţi, de regului, sau de alte condiţii sau motive impuse, exterioare mie, peste puterile mele de atunci a le înţelege... Parcul în care am experimentat căderea de pe tobogan, parcul în care erau bărci adevărate... parcul în care erau dale ciudate... de o formă care, prin îmbinare, se făceau cumva pe trei linii... (N.A.: dacă te uitai în perspectivă)... dale hexagonale... am învăţat mai târziu că se numeau.
Am mers ultima dată prin acel parc, în urmă cu aproape 5 ani. Aroma copilăriei rămăsese, împreună cu dalele hexagonale din mintea mea... Acum, când am trecut prin parc, nu mai era ca în amintirile mele! Atunci, mi-am propus să fac tot traseul împreună cu băieţii.
”...dacă tot l-am început...  trebuie să îl termin!”
Să fac traseul şi să îmi notez în minte schimbările pe care le vedeam. Să fac comparaţii, să încerc să analizez cu mintea de copil pe care o aveam atunci sau mai apoi...
Din parc am ieşit spre policlinică, apoi stânga spre Potcoavă, apoi dreapta spre metrou Muncii - Costin Georgian.
Aici, am alte amintiri... fabrica, troleele, prima călătorie cu metroul, prima bucată de sare grunjoasă pe care am văzut-o vreodată şi care avea mai mult de un kilogram şi care m-a chinuit până acasă, că aveam mâinile ude şi reci... sau biblioteca Liviu Rebreanu, pe ”prispa” căreia îmi plăcea să mă plimb şi de pe care săream, că era (şi mai este...) cumva deasupra solului, iar sub era nisip fin...
Pe Morarilor, pe la fabrica de după popieri, Marian are pană. Dar o pană împănată bine cu o sârmă de forma lui ”a-rond”, @, de vreo 7-9 centi lungime  şi 3 mili grosime. Evident că omuţu' nost, n'avea cameră de rezervă şi astfel rezerva mea a devenit a lui... I-am făcut pana şi cînd să plecăm, DanRB îşi pune mâna, cea cu "vino'ncoa la tata..." :X, pe frâna biclei lui Ovidiu şi... urmarea e că o strică... şi stăm să o repare. Toată treaba cu pana lui Marian şi frâna lui Ovidiu a durat cam 20-25 de minute.
Ploaia tocmai se gătase, aşa că pelerina tocmai şi-a schimbat destinaţia din protecţie pentru corp, în protecţie pentru şa, aşa că am montat-o pe portbagaj, în loc de aripă! :)
Ne-am continuat traseul pe Morarilor, apoi pe Pantelimon, până la mec. Acolo am mers în stânga spre Vatra Luminoasă şi pe străduţe am ieşit în Maior Coravu; de acolo am mers prin faţa Teatrului de Vară "23 August", iar la tramvai stânga şi apoi dreapta pe Câmpia Libertăţii. La Baba Novac dreapta şi înainte până la Decebal. Înainte de pasajul Mărăşeşti facem stânga spre Timpuri Noi, apoi stânga pe chei.

După ce traversăm Mihai Bravu,mergem spre Fabrica de Pâine Titan, apoi stânga spre Bobocica (supermagazinul -rea.l adică!), urcăm pe Râmnicu Sărat şi terminăm călătoria după două ore şi un pic la şaormăria din colţul Dristorului. Alţii au preferat concurenţa de peste drum, iar la draiv au comandat o cola cu 40 de paie...
La benzinăria de la Timpuri Noi, grupul s-a oprit pentru o mică pauză, iar câţiva au terminat turul DB şi s-au cărăbănit (sîc!...) spre case...
Ce mi-a plăcut, în afară de gustul de ”catifea” :), a fost că nu am văzut iar viteji cu ţopăieli, am văzut iar câteva fete printre noi, grupul din faţă a rămas pe loc şi ne-a aşteptat fără să crâcnească, traseul a fost doar de oraş, iar acesta ar fi şi un lucru nasol, pentru că 90% dintre noi aveam taburi, erau doar 4 bicle de oraş... Ca lungime a fost OK. Ca dificultate a fost cam greu pentru că au fost un pi'c'a'multe intersecţii grele pe stânga. Aici ar trebui să fie atenţi cei care fac trasee!
După cum ziceam, la Dristor unii merg spre căşile lor, alţii la o pizza în zonă... Eu am mers la pizza pentru că ştiam că îl am pe CristiS care mă duce până acasă... aşa că, pe la 23.00, ne-am pus la mese pe pizza, ceai, cafea, glume, pronosticuri, explicaţii, cantonamente, propuneri şi multă voie bună... 
La ora 01.01 plecam de la terasa de pe Baba Novac împreună cu Cristi şi Ionuţ... Nici nu am realizat cât de repede a trecut timpul! Abia am stat un pic acolo şi trebuie să plecăm... La plecare am fost 42 de biciclete, cu Sabin, întârziat, iar la terasă am ajuns 18. Chiar creşte drumeţia în Bucureşti!
A fost o ediţie cum îmi doresc să fie toate de acum'nainte: molcomă! Şi din alt punct de vedere, chiar boemă... Presărată pe alocuri cu mommente amuzante şi chiar o cădere(în IOR, pe curba în coborârea în ac de păr spre lac, dinspre Potcoavă) cu multă transpiraţie, dar şi voie bună, cu ţignale dilimachite sau cu frâne bruşte pe asfaltul umed, dar nu mai puţin important, fără evenimente în trafic, fără nervi consumaţi în van, fără înjurături. Fără stres adică! Nici pentru noi, nici pentru alţii. Pe lângă asta, am dat o cameră de 26 şi am primit în schimb, de la Daniel Vatala, două mânere laterale pentru ghidon  şi un dinam împreună cu o lampă de faţă şi o lampă de spate.
Acum, acasă... gustul rămâne. E cel de catifea... acelaşi pe care l-am simţit când am făcut bucăţi din acest traseu, cu alte ocazii.
 Articolul il puteti citi integral aici: Drumul bicicletei 11 - bomboana de catifea
sâmbătă, 9 octombrie 2010

Drumul bicicletei 10 (Turul cartierelor)

Un grup de biciclişti entuziaşti se adună săptămînal în Bucureşti, pentru a explora împreună cartierele. De la o ediţie la alta a Drumului bicicletei, li se alătură şi alţi aventurieri pe două roţi
 Asa isi incepea George articolul scris pe bicla.ro saptamana trecuta despre Drumul bicicletei.

In urma cu doua luni, pe data de 5 august, avea loc prima editie a Drumului bicicletei. Atunci s-au adunat 6 biciclisti din cartierul Drumul Taberei, si s-au plimbat impreuna prin cartier. Trebuie mentionat faptul ca la momentul respectiv cei sase nu se cunosteau, intalnindu-se in urma unei initiative pe pagina de facebook a cartierului. Intre timp, ceea ce a inceput ca o plimbare prin cartier a evoluat, iar saptamana aceasta am ajuns la a X-a editie. Pagina noastra de facebook are ~ 180 de fani, si la ultimele editii au fost prezenti 25-30 de biciclisti.

Gabriel GMC, unul dintre participantii la aceasta editie aniversara a scris pe blogul sau:
Uite cum, vrând nevrând, un eveniment mic şi insignifiant, plecat într-o joacă, a ajuns la o ediţie aniversară: 10.
Pentru că am fost doar la ultimele trei ediţii (...spre ruşinea mea...!), numărul acesta reprezintă şi nota pentru cum a fost organizat, promovat şi folosit acest eveniment. Aici nota nu aparţine doar lui Radu (tartorele şef din câte am înţeles eu. sper să nu îi spuneţi că mă supăr pe voi!), cât tuturor participanţilor, care de la o ediţie la alta, au făcut ca acesta(drumul adică...) să devină mai mare, mai lung şi cumva, mai atractiv.
Pe la 18.20 plec din zona Viitorului-Lizeanu pentru întâlnirea cu băieţii de la Favorit. Mă gândeam să nu alerg prea tare prin aglomeraţie, dar nici să nu merg prea încet, sau să ajung transpirat, mai ales că era cam răcoare. 
La Favorit, am ajuns la 18.55... Acolo, doar patru biciclete cu trei cunoscuţi printre care şi Compozoitoru'. În maxim 20 de minute, eram aproape 25 de biciclete. Printre ele şi cunoscuţi: Adrian, Tăunele, Dan Rugină, Dan Creţu, Ovidiu, Bogdan, Alex, Ionuţ, Cristi şi alţii.
Pintre necunoscuţi, cei care au ajuns acolo, aflaseră de acest eveniment, ba de pe pagina dee pe FB, ba de la câte un prieten. Foarte frumos din partea prietenilor lor!
Înainte de plecare, aflăm că Radu (tocmai el!), a avut un accident în trafic. Fără urmări grave, dar cu multă bătaie de cap... Păcat! A pierdut o ediţie superbă...
La 18.45 plecăm. Am numărat 28 de biciclete. Traseul cunoscut de toţi, sau aproape toţi. Dar pe net, pe bikemap.net. Din ce ne mai aduceam aminte, trebuia să mergem prin cam toate cartierele pe care le colindasem în ediţiile precedente.
Am plecat pe Drumul Taberei spre Răzoare, dreapta pe Panduri până la Pieptănari.
Acolo, Poliţia Română la post, vrea să ne arate că îşi face datoria şi opreşte fruntea plutonului: Tăunele, Dan Bradu şi Ionuţ. Noi ceilalţi, îi ocolim cu scopul de a nu cădea în capul lor şi astfel să dăm poliţistului motive de întârziere a grupului. Ne întâlnim cu cel de al 29-lea membru al grupului, în spatele super-magazinului, ne întâlnim cu cei opriţi de poliţişti, apoi plecăm pe drumul nostru. 
Continuăm pedalatul până la Big, apoi stânga pe Mihai Bravu până la Dristor unde facem dreapta spre IOR, apoi stânga pe   Muncii până la Delfinului.
La intersecţia Mihai Bravu cu Vitan un incident: grupul ajunge la semafor pe culoarea roşie, iar când apare verde, plecăm. Împreună cu noi, pleacă în trombă şi un taximetrist, cu intenţia clară de  a trece repede şi în forţaj. Pe trecerea de pietoni, împreună cu noi trecea o duduie şi un biciclist. Taximetristul scăpat de la semafor, uită că trebuie să dea prioritate pe zebră şi efectiv se repede să treacă. La mijlocul zebrei îl prinde pe biciclistul nostru. Dacă se opintea un pic  mai tare în acceleraţie, sigur îl trântea pe biciclist. S-a oprit la 10 centimetri de cadru, cu pedala sub masca din faţă. Acum, taximetristul tare în gură:
- Băi ce ... 
Prrintre  băieţi, rumoare. Tot grupul se opreşte în intersecţie, iar taximetristul o lasă mai moale când unul se răsteşte la el:
- ... taci că era să dai şi peste fata aia de lângă biciclist!
De la Delfinului, ar fi trebuit să mergem pe Pantelimon, dar am vrut să le arăt o variantă-scurtătură şi astfel am mers pe lângă Complexul Delfinului prin stânga până la cap, apoi stânga spre biserica Capra. La şine dreapta pe off-road vreo 200 de metri. Traversăm, mergem prin fatâţa Gării de Est, apoi freapta pe Ziduri Moşi  şi stânga spre Cimitirul Reînvierea. Dreapta spre Tei, dreapta pe Barbu Văcărescu, Floreasca, Primăverii şi ajungem în Herăstrău. 
Acolo,la ora 21.35, la o mică oprire de apă şi o răsuflare, stabilim ce facem. Nu mai mergem la locul de plecare, pentru că 'la Baba' ar fi fost închis, aşa că ne vom opri la Lujerului la o terasă pentru un ceai, vin cald, cafea şi socializare.
Urmează Arcul de Triumf, Podul Grant, Crângaşi şi ajungem la Lujerului pe la 21.50. 
Ne apucăm de bîrfe... timpul trece... noi transpiraţi... aşa că pe la 23.15 plecăm de la Lujerului, fiecare spre căşile lor.
Am ajuns acasă exact la 00.25, după şase ore de laa plecare.
Totalul traseului a fost pe la 45 de kilometri pentru mine. Noroc cu Cristi Soare că avea computer...:)Timpul de pedalare, în jur de 2 ore şi 30 de minute. Timpul  a ţinut cu noi, iar biclele au fost nişte bijuterii: nu am avut pene! 
Traseul a avut şi zone de offroad (până în Gara de Est) şi drum în construcţie (Primăveriii, Eliade) şi drum cu gropi (Delfinului, Podul Grant), dar şi porţiuni de viteză. Conform informaţiilor lui Cristi Soare, viteza maximă a fost puţin peste 40km/h. 
La ediţia asta, am remarcat ceva deosebit: nu am văzut sărituri, ieşiri nebuneşti din formaţie, sau chestii pe care le vedeam la BikeWalk. De ce oare?? Să fie faptul că nu au fost fete şi băieţii nu au avut cui să îşi arate muşchii? Sau că  media de vîrstă a fost cam ridicată?  Sau.. ? Dar lasă...
A fost fun şi îmi doresc să se mai întâmple ieşiri din astea. Nu a fost chiar foarte frig, dar nici căldura verii; nu a fost aglomerat, dar nici şosele goale; nu a fost un traseu lent, dar nici nu am auzit pe cineva să se plângă că se merge prea repede sau prea încet.În schinb a fost un traseu luuung! Aceasta a fost una dintre ieşirile pe care le ai o dată! A doua oară. nu mai pupi să se întîmple toate aşa de bine! Dar... mă rog nu vreau să intru în speculaţii parafilisofice, că nu se cade! :)
Am transpirat bine, dar a meritat! Într-adevăr o ediţie aniversară prin traseul ales.
 Articolul original il puteti citi pe blogul cu bicla prin oras.

Despre acest eveniment au mai scris si George si Bogdan:
Drumul bicicletei va continua sa treaca prin diferite cartiere ale Bucurestiului si uneori si prin imprejurimile sale.
marți, 5 octombrie 2010

Drumul bicicletei 9 (Colentina)

Joia trecuta, in ultima zi din septembrie, a avut loc a noua editie a Drumului bicicletei prin cartierul Colentina. La aceasta editie ne-au fost gazde Gabriel si gasca din colentina. Gabriel a creat si traseul acestei plimbari. Am inteles ca s-au adunat la aceasta editie ~ 26 de biciclisti. In continuare redau un articol scris de Bogdan (mouseT), care a participat la aceasta editie, si ne-a relatat experienta sa
Am fost la drumul bicicletei 9 . Strangerea a avut loc in parcul Plumbuita .
Parc Plumbuita
  Ne-am strans  26 de biciclisti  dintre care 3 fete . Traseul a fost frumos  .Descoperi zone ale Bucurestiului pe care cu siguranta nu le sti si care pot sa iti schimbe parerea despre acest oras .
La plecare din Parcul Plumbuita
 Am mers pe langa lacul Plumbuita in a carui oglinda se vedeau luminitele locuintelor  de pe malul celalat . Aerul parcului iti da putere . Miroase a iarba . Dupa tura de lac , iesim in soseaua Petricani . E spre ora 21 . Libertatea de pe strada te minuneaza . Masini putine , lume putin mai calma , poti pedala in voie . Am continuat traseul apoi numai prin oras : Bulevardul Lacul Tei , Str .Grigore Moisil , Barbu Vacarescu peste raul Colentina , schimbam directia pe Fabrica de Glucoza si apoi pe Calea Floreasca spre centru .

Lacul Floreasca ramane in partea dreapta , ajungem in Stefan cel mare si intram pe Polona . Dam in Bulevardul Dacia , care arata cam ca dupa razboi ; transeu dupa transeu .Spre final Pache Potopopescu , Soseaua Iancului apoi in sus spre Electronicii si in final Kaufland Obor .
Poate va intrebati de ce atata traseu prin oras , de ce noaptea , de ce cu bicicleta ?
Pentru ca pe timpul zilei nu o sa observi casele vechi , cladirile frumoase , zonele verzi , oamenii care stau la coada la shaorma si alte detalii .Parca iti ruleaza un film documentar in fata ochiilor . Nu ai fi observat atatea detalii oricat te-ai fi plimbat ziua fiindca nu ai cum din cauza agitatiei , nebuniei si oamenilor ce iti distrag atentia de la ce poate fi frumos . Noaptea totul intra in stare de amorteala .Se mai gasesc cativa nervosi sa te claxoneze , se mai gasesc comentatori pe trotuar , se mai gasesc si caini .Dar astia trec in 30 secunde cat te departezi de ei , caini , masini , vitezomani .
Se termina tura si ajungi acasa cu cativa amici in plus , cu cateva informatii noi , cu cateva locuri noi vazute , cu frica de caini invinsa , cu miscarea facuta (eu am facut per total 25 km) .
Articolul original il gasiti pe blogul Ride my Romania.

Multumim de relatare si fotografii Bogdan, si multumim pentru invitatie si organizare lui Gabriel si colegilor de pedala din Colentina.

Joia urmatoare, avem a X-a editie. Si intrucat tuturor le place sa aniverseze momentele mai speciale, ne-am gandit la un traseu lung si greu pentru voi, care va trece cate putin prin fiecare cartier prin care ne-am plimbat la editiile precedente.

Si ca o surpriza in plus, astazi am fost contactat de George Hari Popescu, in vederea unui articol despre Drumul bicicletei, articol ce speram ca va aparea maine pe bicla.ro.

Următoarea întâlnire:

Kilometrul Verde
30-06-2012
Ora va fi anuntata din timp util




Postări populare

Facebook

Mergi pe Drumul Bicicletei

Mergi pe Drumul Bicicletei
Un produs Blogger.

ZeList